Sa cresti pui de curca nu-i lucru usor.
-Vezi ca maine nu mai avem „pobdel”(pobdal) la pui.Poate te repezi o fuga pana-n Dos sa aduni vre’o traista.Pe rapa din Dos crestea aceasta planta pe care o uram si care fie vorba intre noi avea un miros jalnic.Uneori beneficiam de bunavointa lu’ maicuta care aduna pentru mine o traista de pobdel.
Am urat pui de curca din doua motive: trebuia sa ma ocup de asigurarea hranei zilnice (parca eram mama lor) ; ma scoteau din sarite atunci cand trebuia sa- i bag in curte.Intotdeauna se gasea unul care sa nu intre pe poarta si sa apoi incerce sa intre disperat printre tambrele gardului.
Sunt convins ca nu eram eu singurul „xenofob” in relatia cu rasa curci.Sigur nea Craciun Budaru(unchiul meu) avea mult mai putina grija fata de simpaticele zburatoare.
….primeste nea Craciun insarcinarea de la tanti Marioara sa vegheze la integritatea cardului de pui de curca in timpul cat ea aduna laptucica de pe balta:
-Ai grija sa nu se repeada uliu’ sa ia vr’un pui!
Nea Craciun scaneaza vazduhul in depistatre vreunei vietati care ar putea atenta la „simpaticele” lui zburatoare.Se asigura ca sefa a trecut de coltul gardului si da o tura la butoiu’ cu tuica din polatica.Nu pierde timpul cu trasul un sticla.E mult mai simplu sa bei direct cu furtunu’.
N-apuca sa simta bine gustul ca auzi curca alarmata si sefa disperata tipant din fundu’ gradinii:
-Craciune! su-i traznetu’ masii, ori a luat vr’unu?
El incearca sa-nteleaga ce se intampla,proceseaza repede dramatismul situatiei si incearca o iesire diplomatica din situatie:
-Nu fa! A adus doi. I-a lasat aci sub nuc. S-or infratii cu astia-i nostrii? Auzi ce intreaba ea, daca a luat? Parca asta vina s-aduca.
A urmat o sedinta despre: masuri de securitate sporite; paza si apararea proprietatii; pierderi prevazute si neprevazute in cresterea curcilor…
Salut Nelu
Si zici ca nu iti placea sa aduni podbel pentru pui de curca dar carnea iti placea ,facuta pe jar la gura sobei …
salutare si numai bine
Salut Petrica,
Ca sa vezi cat de consecvent este romanul,am plan ca in primavara asta care se lasa asteptata sa construiesc un adapost pentru cresterea puilor la Stalpu.Dee,sunt „propritar”.Partea hazlie este ca pe langa puii de gaina(vreo 30-40),vreau sa cresc si pui de curca (vreo 10).
Jur sa nu-i hranesc cu pobdel si sa nu le dau drumu’ din curticica lor pana cand vor face cerere ca vor multa caldura (adica la cuptor).
Oricum,rasa asta de curcani n-a auzit de pobdel ,hranindu-se doar cu furaje concentrate.Natie degradata care nu-si respecta originile.
Le trimit si americanilor unu’de ziua recunostintei!
vecina tanti Ioana, matusa de fapt, chiar a patit sa-i aduca uliul unu’.. cum noi avem casele spre sub Mortatu, pe deasupra noastra aveau traseu ulii de vizitasera satul mai jos… si stii cum era, cand vedeai pradatoarea te apucai sa huiesti automat, aihuuu-hu, aihuuu-hu!
odata insa am hoit la un uliu ce luase un pui de gaina maricel de undeva din sat si, cum puiul era cam greu, uliul s-a lipsit de el si i-a dat drumul printre pruni taman in batatura la tanti Ioana. A intrebat matusa prin sat, nimeni nu a recunoscut victima, asa ca respectiul pui salvat (cam schipatand dar alminteri bine) si-a petrecut batranetile in curtea matusii
Alt’ data am legat catelul sa pazeasca curca cu puii, scosi la sorit, tot asa de uliu si tot asa, ca io si maicamare ne duceam la cules foi de sfecla pe loc in spatele casei. Era un catel cam aschilambic, mic ca o vulpe si cu botul ascutit, nu’l avea demult maicamare. Ei, nu plecam noi bine spre spatele casei ca auzim curca chiraind nevoie mare; ne repezim fuga, curca sa-l omoare pe uliu si alta nu, ca a plecat ala cam jumulit (al naibii pandise intr-un mar sa ne carabanim io cu maicamare). Numaram noi puii, ies toti la socoteala, da’ constatam ca din catel a mai ramas doar o bucata de fitil. „Haiti!” zice maicamare, „mi-a luat uliul catelul??”. Strigam, cautam, nimic. Peste cateva ore bune nu’s ce’mi trebuie mie sa ma catar printre tocitorile de sub aplecatoare (copchil, de) si ce-mi vad ochii? – in spatele tocitorii, lipit de peretele cosarului, catelul, nici nu clipea nici nu sufla. Statuse acolo v’o cateva ore, pare-mi-se, dupa ce a rupt fitilul de groaza uliului…
Ce bataie a luat de la maicamare dupa aia…
E ca-n bancul nu ninja:
-Vezi ma’ ninja ca mai luati si voi bataie cateodata?
Ninja era de fapt un popa ce-l apucase intunericu’ pe ulita.
Ca sa intaresc idee:
-deasupra curtii de gaini de la Plostina,tata a montat o plasa impletita din sarma pentru „paza si aparare”.In una din zile un vanator cu aripi cu gps-ul defect,s-a repezit in gaini dar a ramas infipt in plasa cu pricina.Trofeul a fost intins pe o scandura si ridicat pe un caprior la inaltime langa curtea gainilor.
Obiceiuri tribale!
Salut
In legatura cu pui de curca , dupa cum spuneai si tu nelule nici mie nu mi-au placut sa am grija de ei dar nu aveam ce sa fac trebuia sa ma supun ordinelor, ca altfel luam bataie de nu ma incapeau hainele vreo 2 3 zile
Si acum sa va povestesc o patanie de a mea cu lighioanele astea de pui .
Noi fiind 10 frati in familie,si cum mamica nu putea sa ne dea sarcinile la fiecare dadea la unul dintre frati mai mari eu fiind al 7 pe scara ierarhica , Ii spune la unul dintre frati pe nume Ninel ca ia pleaca nu stiu pe unde si sa aiba grija de pui de curca sa nu ia nenorocitul ala de uliu vre unul .
Acuma el fiind mai mare isi impune punctul de vedere si ne ordin mie si la un frate mai mic Ionica sa avem grija de pui , noi ne conformam ordinelor si asa facem , stinda noi cu pui neam cam plictisit si ne venira o idee , sa aruncam pui de curca in sus ca sa vedem care il arunca mai sus bunn si facut ne luam de treaba aruncam pui si iar Ii arunca pina se opreste unul pe grajd si in acealasi timp vine si inculpatul acesta fiind uliu il ia si pleaca , si cind se face numaratoarea iese unul lipsa normal , noua nea cam trecut de joaca pentru ca a urmat ceva la ce noi de ja ne asteptam
stiti voi ce. cam asta a fost .
Salutare si numai bn